Fără îndoială, in primăvara anului 2018 a existat o fereastră de oportunitate în sectorul forestier.Procesul consultativ initiat la începutul mandatului d-lui Ministru Ioan Denes a arătat măsurile care ar fi trebuit luate pentru a fluidiza activitătile din sectorul forestier, a existat si o fereastră de timp.
Modificarea art. 59. din Codul Silvic ar fi trebuit să se producă in luna aprilie, cel mai târziu în luna mai, pentru a produce efecte in 2018. Din păcate, sesiunea parlamentară s-a încheiat fără a se adopta proiectul legislativ de modificare a Codului Silvic. Proiectul a fost pus pe agenda sesiunii parlamentare extraordinare a Parlamentului care se desfăsoară între 2-19 iulie. Presupunând că proiectul ar fi adoptat (15 iulie), considerând cele 30 de zile necesare pentru promulgare si publicare in Monitorul oficial (15 august), adăugând cele minim 30 de zile necesare pentru modificarea regulamentului de vânzare a masei lemnoase (15 septembrie), plus cele 10-30 de zile necesare pentru pregătirea licitatiilor (1 octombrie), ajungem la concluzia că modificarea Codului Silvic ar veni prea târziu ca să mai producă efecte in 2018. Ar fi extrem de utilă adoptarea proiectului legislative pentru a reaseza pe baze normale anul 2019, dar in 2018 nu ar mai produce efecte. Incertitudinea legată de acest proiect legislativ face si mai dificile alegerile agentilor economici.
O solutie pentru detensionarea pietei lemnului a fost identificată în simplificarea marcărilor in micile proprietăti ,vegetatia forestieră din afara fondului forestier national, arbor izolati. Din cele peste 1,5 milioane ha de vegetatie forestiera din aceste categorii,ar fi putut intra in piată 3-4 milioane mc masa lemnoasă. Din păcate, simplificările pe această linie in marcarea, calculul APV, autorizarea, reprimirea, emiterea avizelor s-a impotmolit in rigiditatea procedurilor SUMAL si blocajele dezvoltărilor acestuia. Decizia luată în 2017 de către d-na Ministru Doina Pană de a se opri dezvoltarea SUMAL cu Indaco si reluarea dezvoltării SUMAL de la zero cu STS-ul (Serviciul de Telecomunicatii Speciale) s-a dovedit nefastă. Reluarea dezvoltării de la zero a sistemului SUMAL presupune etape de analiză, dezvoltare, testare,achizitii hardware care au blocat dezvoltările in 2017, vor consuma probabil si intreg anul 2018 inainte de a deveni ceva functional pe platforma nouă. Între timp, sistemul SUMAL rămâne cu toate disfunctionalitătile sale, capacitatea de interventie a STS pe versiunea actuală a SUMAL fiind foarte limitată.
Nici problema redefinirii biomasei din activitătile din silvicultură pentru care se pot emite certificate de origine pentru obtinerea de energii regenerabile, conform schemei de suport instituită de Legea 220/2008 nu a fost transată. Norma de aplicare a legii 220/2008 de emitere a certificatelor de origine, instituită prin OM 1534/2016, adaugă la lege si exclude de la utilizarea ca biomasă resturile de exploatare, masa lemnoasă din import, lăturoaiele, etc. Exluderea acestor categorii de biomasă crează o concurentă suplimentară intre industria plăcilor tehnice (PAL,OSB, MDF) si industria energiei din biomasă, tensionând piata lemnului.
Problema finantării activitătilor din sectorul forestier a rămas de asemenea o problemă deschisă. Lansarea măsurii de silvomediu din cadrul PNDR a fost amânată pentru trimestrul IV 2018, compensatiile pentru pădurile incluse in reteaua Natura 2000 vor exista poate in următorul exercitiu financiar după 2020, alte măsuri de sprijin – constructia de drumuri, infrastructură, tehnologii de exploatare-pot fi incluse in PNDR doar dacă există decizie politică.
Discutiile privind amendarea Legii contraventiilor silvice nici nu au fost deschise, desi in procesul consultativ corelarea definitiei provenientei legale din HG-470-2014 cu prevederile Legii contraventiilor a fost identificată ca fiind între prioritătile majore de interventie, pentru a se elimina sursele abuzurilor actiunilor de control.
Per ansamblu, a lipsit sprijinul si decizia politică pentru a se implementa măsurile minimale identificate in procesul consultativ, necesare pentru a se fluidiza activitatea sectorului.
Evaluarea mea personală este că inceputul de mandat al d-lui Ministru Ioan Denes a asezat proiectele intr-o directie bună, sprijinul si decizia politică pentru implementarea acestora a lipsit.
Intre proiectele în care m-am implicat si eu, din pozitia de consilier al d-lui Ministru Ioan Denes:
- procesul consultativ si finalizarea analizei prioritătilor de adresat prin politicile initiate de Minister.
- fundamentarea necesitătii modificării Codului Silvic; găsirea unei formule de mijloc; campania de comunicare a argumentelor care sustin modificarea Codului Silvic, campanie care a înclinat balanta in favoarea modificării acestuia.
- asezarea relatiei cu IGPR pe o bază corectă de colaborare.
- proceduri si practici unitare de control; eficientizarea activitătii Gărzilor Forestiere.
- finantarea sectorului: grupul de lucru pe Natura 2000 pentru finalizarea măsurii, lansarea măsurii de silvomediu, pregătirea fundamentării următorului exercitiu financiar.
- dezvoltarea SUMAL, cu prioritate pe unificarea modulelor de SUMAL Agent si Woodtracking.
- reglementarea utilizării biomasei forestiere pentru producerea de energie electrică si termică; alternative energetice pentru populatie.
- simplificări in aprobarea valorificării produselor accidentale: addendumurile la amenajamente sa devină aplicabile prin aprobarea in sedintă CTAS, procedura simplificată pentru derogări.
- modificarea HG-470-2016, continuarea procesului consultativ, concomitent cu dezvoltarea SUMAL.
- modificarea Legii contraventiilor silvice- au fost identificate consensual prevederi excesive in procesul consultativ.
Neadoptarea proiectului de modificare a Codului Silvic in actuala sesiune parlamentară, intârzierea celorlalte decizii, a închis pentru 2018, in evaluarea mea, fereastra de oportunitate pentru sectorul forestier si a făcut ca evaluarea mea sa fie mai mult critică decât pozitivă fată de aceste evolutii . Această pozitie critică a fost considerată ca incompatibilă cu continuarea activitătii in cadrul echipei d-lui Ministru Ioan Denes, conducând la o decizie de comun acord de incetare a colaborării institutionale.
Pozitia mea va fi de continuitate in sustinere concluziilor si proiectelor identificate in cadrul procesului consultativ , sustinere de pe pozitiile societătii civile .
Anul 2018 va fi incă un an de criza, care va prelungi crizele anilor anteriori: deficitul de resursa de pe piata lemnului va atinge maximul, conducând la o contractie a industrie lemnului; decapitalizarea sectorului de exploatare a lemnului va continua; Romsilva va suferi pierderi financiare; populatia va plăti in continuare preturi foarte mari pentru resursa de lemn de foc.
Problemele din sectorul forestier nu au intrat încă pe agenda decidentilor politici.
Anul 2018 va rămâne un an de criză. În această criză se intrevăd oportunitătile anilor următori, atunci când deciziile corecte vor fi luate.